Exista o intreaga disputa despre corectitudinea de a locui sub acelasi acoperis cu un animal. Cele domestice insa sunt si permise si au si sansa de a convietui bine alaturi de stapani daca se creeaza un ritual benefic pentru ambele parti.
Pe langa evidenta responsabilitate ce ar trebui sa existe pentru fiecare in parte nu trebuie sa uitam ca exista si ceva reguli ce tin de minima ingrijire pentru ca oamenii sa nu contacteze cine stie ce virusi si sa nu isi creasca sansele de a avea cine stie ce boala.
In primul rand, un animal de companie ar trebui vazut ca membru din casa si tocmai de aceea trebuie dus la vizite de medic specialist destul de frecvent. Se impune, imperativ, ca la orice semn de boala sa existe o alerta si un drum imediat la medicul veterinar pentru a minimaliza posibilitatea ca cei din jur sa contacteze vreo boala.
Apoi vin regulile de carantina daca este cazul. Iata cateva dintre acestea:
- Nu permite animalului sa fie prezent in bucatarie, nici in timpul gatitului nici cand se serveste masa. Pur si simplu nu este igienic a se considera ca un animal sa transporte parul din blana peste tot in locul unde se ia masa.
- Curata animalul la fiecare iesire afara. Pe labute se depune praful si se transporta orice tip de microb dupa caz. Asa ca se considera ca cel putin pernitele trebuiesc spalate dupa vizita facuta afara.
- Cand animalele se ling exista riscul ca acestea sa imprastie si mai multe bacterii. Tu il atingi si il iei in brate si situatia nu este roz deloc. Pe langa igiena riguroasa ce se impune pentru animal nevoia de a evita ca acesta sa se poata linge.
- Dezinfectarea este si ea parte din aceasta poveste. Nu numai locul in sine unde animalul locuieste, nu numai cand vine vorba de jucarii trebuie sa avem grija de spalarea frecventa cat si de animalul in sine.